descoperit de fizicianul german franz mesmer (1734-1815), fenomenul denumit astăzi hipnoză a fost inițial descris ca un transfer de energie între animale și/sau obiecte și denumit magnetism animal sau mesmerism.

1. abia în 1843 james braid a propus termenul de hipnoză, ce a câștigat teren după 1880, deși utilizarea sa terapeutică e descrisă încă din india antică, unde oamenii erau duși la temple pentru a fi vindecați prin transa hipnotică sau „somnul templelor”.
   
   
2. prejudecățile ce însoțesc hipnoza vin din larga sa utilizare pe scenă, ca și performanță, deseori dublată sau înlocuită de mici trucuri – așa se face că oamenii deseori cred că în decursul procesului hipnotic ei pierd controlul stării de conștiență și poate chiar al întregului organism, și se deschid invaziei unei persoane străine ce ar putea face ce vrea cu ei!
   
   
3. în mare, se cunosc puține despre posibilitățile reale ale activității cerebrale și, ca un firesc al nostru al oamenilor, ce nu știm umplem cu fantasme. de aceea, primele discuții cu pacienții în clinică sunt axate tocmai pentru a limpezi aceste prejudecăți și a readuce hipnoza medicală la rolul ei de instrument terapeutic extrem de benefic în terapia psihologică și un ajutor de nădejde în oricare altă ramură medicală.